Interviu Georgeta Dendrino, Managing Director al Interact: Coachingul ne poate ajuta cu conditia sa vrem ajutor

Cu experienta in antreprenoriat, leadership si dezvoltarea echipelor si management strategic, Georgeta Dendrino este Managing Director al Interact, cu o activitate de 22 de ani in training si consultanta. Are un Executive Master in coaching si consultanta la INSEAD Business School (Franta) si este, din 2019, Global Mentoring Vice President al Professional Women’s Network – cea mai mare retea de business pentru femei si cu 28 de filiale in intreaga lume - si membru in board-ul Asociatiei pentru Valori in Educatie.

Dincolo de experienta impresionanta si calificarile dobandite in multi ani de munca si efort, Georgeta Dendrino este omul care ne indeamna sa ne amintim de ceea ce ne pasioneaza: “Ceea ce ne face placere ne va sustine atunci cand ne e greu”, intr-un context actual care e dificil pentru cei mai multi oameni.

Intelege oamenii, echipele si a dezvoltat numeroase programe de training pentru echipe de top si middle management, precum si proiecte de consultanta si programe de teambuilding. Este profesionistul care pune pret pe “conversatii mai sincere, mai autentice”, pe implicarea in cauze care sa conteze pentru noi, pe importanta cunoasterii de sine si pe dorinta de a incerca sa fim mereu mai buni. In opinia sa, “schimbarile nu se intampla peste noapte, ele cer consecventa, rabdare”, iar trainingul pe care il dezvolta si coordoneaza sta sub semnul muncii de calitate, a drumului parcurs fara a sari peste etape esentiale. Intr-un interviu acordat in exclusivitate PortalResurseUmane.ro, Georgeta Dendrino ne-a reamintit valorile care tin laolalta echipele si structurile interne ale unei companii, punand accent pe ceea ce ne ajuta sa construim pe termen lung si in mod autentic.

1. Daca ar fi sa faci un portret al peisajului companiilor din Romania in ultimele trei luni, unde consideri ca nu s-a lucrat suficient de mult in relatia cu angajatii si ce ar trebui sa ne propunem sa schimbam, la capitolul resurse umane, pe viitor?

Cred ca multe companii au facut eforturi mari de regandire a modului de lucru, a modului in care managerii colaboreaza cu echipele lor, i-au sustinut; stiu ca unii au oferit oamenilor sa le duca acasa scaunele de la birou, daca aceia doreau. Am vazut grija fata de angajati.

In acelasi timp, am vazut si reversul medaliei: exista o zona mare de neincredere in oameni din partea managerilor; prea multe sedinte, in continuare; control: cat sint online, ce pauze au, in loc sa se uite la rezultate.

Investitiile in dezvoltarea oamenilor - stopate in multe locuri, tocmai cand aveau nevoie sa fie si ei intrebati cum le este, cum pot fi sustinuti.

Comunicare si crearea unui mediu sigur din punct de vedere psihologic, impreuna crearea unui nivel optim de responsabilitate.

Conversatii mai sincere, mai autentice, cu sens - cel putin pentru o vreme cred ca multi oameni vor sa aiba mai putin de-a face cu jocurile politice din organizatii si sa fie parte din conversatii cu sens, sincere, cu compasiune. Mai avem de lucru aici, cred ca fiecare individ in parte.

2. Trecem inca printr-o perioada de criza pe care nu stim cum sa o definim complet. Nu stim nici ce efecte va avea aceasta schimbare pe termen lung.
Cum facem sa ne protejam emotional mai bine, indiferent de functia pe care o avem in companie?

Aici e mai complex. Mi se pare greu sa te protejezi singur acum, daca nu ai lucrat si inainte cu tine, daca nu ai o disciplina personala.

Si totusi, as spune ca e bine:

• Sa avem un program pe care sa il respectam.
• Sa ne conectam cu oamenii care conteaza pentru noi: familie, prieteni, colegi. Stiu, e greu, stiu, nu avem timp, dar putem sa ne facem timp. Avem nevoie sa fim cu ceilalti, sa ne “asezam” fata de lume, sa vedem alte perspective. Mai ales daca stam singuri. Izolarea excesiva deschide o usa periculoasa: cea a depresiei.
• Sa ne amintim de pasiunile noastre; ceea ce ne face placere ne va sustine atunci cand ne e greu
• Sa iesim din casa, chiar daca ne ducem singuri, la o plimbare, pe strada, fara sens aparent. A merge pe jos ne ajuta sa ne tinem mintea in control, sa ii dam si alte imagini, idei; ne ajuta sa mentinem o stare mai sanatoasa a corpului nostru. Stam mult pe scaun acasa, cand nu ne vede nimeni, tindem sa stam mai incovoiati, apoi ne doare spatele.
  Am un amic care, in perioada starii de urgenta, facea zilnic prin casa 5.000 de pasi.
• Sa ne implicam in cate o cauza. Eu sint implicata in AVE (Asociatia pentru Valori in Educatie)si PWN (Professional Women’s Network). La AVE lucram cu directori de scoli ca sa sustinem educatia in Romania, avem o viziune foarte ambitioasa la care au aderat foarte multi oameni din business. La PWN sustinem construirea unei societati care tine cont de echilibrul de gen. Am vazut ca altii au dus mancare oamenilor in varsta, fara rude, in primele luni ale pandemiei. Sint atat de multe oportunitati de a ne implica! Numai sa vrem! Aceasta implicare ne va da sentimentul de contributie, de utilitate, de sens. Fara sens nu stiu ce sintem.

3. Cred mult in ceea ce putem invata de la altii, prin exercitiul admiratiei. Care consideri ca este una dintre cele mai importante lectii deprinse de-a lungul celor peste 22 de ani de experienta in consultanta si training, una din care ar putea invata oricine isi doreste mai mult de la momentul prezent?

Exercitiul admiratiei - ce frumos ai spus! Si totusi, cat de putine figuri contemporane pe care sa le mai admiram, mai ales in societatea romaneasca. Admiratia presupune, pentru mine, excelenta, continua cautare, deschidere, pasiune, generozitate.

Ma gandeam la oamenii pe care i-am admirat de-a lungul anilor. A fost Steve Jobs, pentru viziunea lui, pasiunea si “nebunia”, indrazneala de a incerca sa schimbe modul in care comunicam. Dar am avut si profesori pe care i-am admirat. Profesoarele mele de romana si de franceza m-au inspirat prin prezenta lor, dezinvoltura pe care o aveau (intr-o vreme in care era greu sa te exprimi liber), pasiunea pentru ce faceau si aerul de Paris, de libertate, de visare si incredere pe care mi l-au dat. Oamenii pe care i-am admirat au lasat o amprenta mare asupra celei care sint acum. Mai am un profesor, de la Insead, pe care il admir pentru ceea ce a creat in zona de leadership, executive coaching, change management, pentru energia cu care scrie, tine cursuri, se preocupa de multe proiecte, chiar daca are o varsta inaintata.

Dincolo de oamenii pe care ii admiram insa, cred ca este esential sa ne cunoastem pe noi, sa acceptam ce nu putem schimba si sa cautam mereu calea catre a fi mai buni. In sine, este un demers greu, ne trebuie multi ani ca sa zicem ca sintem pe calea buna, dar fara acest demers este greu sa gasim in noi generozitatea de a-i admira cu adevarat pe altii. Aceasta este una din lectiile foarte importante pentru mine.

4. Construim impreuna cu ceilalti. Ce riscuri apar cand vrem sa construim de unii singuri, cand ne izolam pe drumul spre varf, fie ca suntem antreprenori sau CEOs?

Sunt oameni care prefera sa lucreze mai mult singuri, care sint mai retrasi. Pentru ei poate fi mai greu sa fie inconjurati prea mult de oameni, poate fi obositor; ei sint mai stangaci in abordare, au un fel de timiditate induiosatoare. Asa pot ei sa faca lucrurile, nu as zice ca e rau.

Ei pot fi sustinuti sa faca in mod educat niste actiuni de a-i strange in jur pe ceilalti.

Intrebarea aceasta imi aminteste de o situatie: acum vreo 15 ani am facut un teambuilding cu firma mea, Interact, in Transilvania, la o ferma cu cai. Imi amintesc ca a fost un moment in care eu eram mult in fata, pe jos, singura; am strigat: haideti mai repede, ca ne apuca noaptea! Iar ei mi-au raspuns, in cor: “pai asteapta, asta e teambuilding!” Am asteptat si mi-am invatat lectia.

Cand te duci asa, singur, risti sa ramai singur, sa te temi ca vine noaptea, ca se face frig, sa nu ai cu cine sa schimbi o vorba. La fel si in business: poti sa iei atata distanta incat nu mai e nimeni jur, chiar daca fizic nu sint departe. Te ratacesti de ceilalti.

Acum mai mult timp, cand am facut scoala de ghizi montani, am urcat in Piatra Craiului, pe un viscol teribil. Au fost momente grele, cand am mers pe lanturi, cand ne era teama. Un ghid era in fata si unul in spate. Ritmul echipei era dat atunci de cei care mergeau mai incet.

Un CEO, un antreprenor, are sarcina de a se uita in viitor, de a arata incotro, dar si de a se asigura ca toti din echipa sint cu el.

5. Primavara acestui an ne-a fortat la introspectie, fie ca am vrut sau nu. Multi oameni si-au pierdut locul de munca, business-ul sau au fost trimisi in somaj tehnic. Cum ne ajuta coachingul sa ne redefinim traiectoria, dar si prezentul?

Coachingul ne poate ajuta cu conditia sa vrem ajutor. Apoi, e important sa ne alegem bine coachul. De cativa ani au aparut coaches cum apar ciupercile dupa ploaie, exista acest pericol al diletantismului.

Aici recunosc ca sint mai de moda veche: cred in medicul care a studiat medicina pe bune, in psihologul care a facut studii, a dat examene, fara sa dea bani pentru o diploma, in inginerul care construieste un pod dupa ce a invatat mult timp cum trebuie sa faca lucrurile.

Un alt aspect important este sa fim dispusi sa ne construim o anumita disciplina personala de care sa ne tinem. Schimbarile nu se intampla peste noapte, ele cer consecventa, rabdare. Un coach te poate ghida, ajuta sa gasesti calea cea mai buna pentru tine, poate sa fie langa tine cand ai nevoie, dar tu trebuie sa mergi pe acea cale.

6. Competitia ne face, de multe ori, sa nu vedem oportunitatile pe care le-ar aduce cu sine o colaborare. Cum construim un parteneriat de succes? Ne ofera trainingul si consultanta mijloacele necesare pentru a avea o deschidere mai mare catre noi relatii de business care stau sub semnul cooperarii?

Cred ca cel mai important este sa gasim oamenii in care sa avem incredere ca putem construi impreuna. Multe asa-zise parteneriate nu au succes pentru ca una dintre parti este, precum o caracatita, cu tentaculele in mai multe barci, interesat de toate barcile si de niciuna in acelasi timp.

Nu e simplu sa avem incredere in ceilalti, sintem intr-o societate care a zdruncinat mult continutul cuvantului “incredere”.

Trainingul ne poate ajuta sa intelegem mai bine oamenii, sa ne ajustam asteptarile, sa clarificam mai bine lucrurile de la inceput, intr-o colaborare, sa facem fata nevoilor de dominare, exercitare a puterii, ale unor ego-uri mai mari.

Pana la urma insa, nu stim cum ar putea fi o colaborare daca nu incercam; e posibil sa esuam, dar e bine sa invatam sa ne regrupam, sa nu fim amnezici, si sa reluam pe alte baze, mai bune.

7. Pentru ca ne suntem datori cu eforturi pe cont propriu pentru o invatare continua, care sunt cartile pe care le-ai recomanda si despre care crezi ca au cel mai mare impact in a ne ajuta sa crestem?

E greu sa recomand cateva carti pentru ca depinde de momentul in care se afla fiecare in viata. As recomanda insa sa citim literatura, marii autori din toate veacurile, acolo sint toate metaforele lumii diferit intonate. Aceste carti ne mobileaza mintea mai bine decat orice carte. Mintea noastra e bine sa fie asemenea marilor biblioteci ale lumii, mobilata cu Cervantes, Dante, Bukowsky, Flaubert, Byron, Dostoievski, Mircea Eliade, Isabel Allende (ca sa numesc cativa autori din tari diverse). Apoi putem adauga cartile de business, cele de dezvoltare personala. Cartile de dezvoltare personala fara o baza buna mi se par ca poleiala fara ciocolata, fara continut. Ne pot da falsa senzatie ca sintem culti. O cultura solida se construieste din surse cat mai diverse si e hranita de o curiozitate intensa.

Cu toate astea, am facut o lista cu carti cu care am rezonat in ultima perioada, din zona de business, psihologie, coaching.

Irvin Yalom: Metoda Shopenhouer, Plansetul lui Nietzsche, Problema Spinoza
Jordan Peterson – 12 Rules for Life
Manfred Kets de Vries – Mindful Leadership Coaching
Manfred Kets de Vries – Sex, Money, Happiness and Death
Brene Brown – The Power of Vulnerability; Daring Greatly
Susan Cain – Quiet, the Power of Introverts in a World that Can’t Stop Talking
Lise Bourbeau – Cele 5 rani care ne impiedica sa fim noi insine
Tim Ferris – Tribe of Mentors
Yuval Noah Harrari – Sapiens; 21 de Reguli pentru secolul 21; Homo deus
Steven Pressfield: The War of Art
Marie Forleo, Everything is Figureoutable
Patterson, Grenny, Crucial Conversations
Sherryl Sandberg, Adam Grant, Option B
Malcolm Gladwell – Blink, The Tipping Point, David and Goliath, Outliers