Metoda Brainstorming

 Brainstorming-ul este cea mai utilizata metoda, folosita in general de grupuri, menita sa genereze idei inovatoare, de a gasi solutii la diverse probleme insa, este in acelasi timp, si o metoda controversata, deoarece poate crea blocaje. Brainstorming-ul se poate aplica pentru aproape orice domeniu: idei, teme, slogane, publicitate, stabilirea de obiective, solutii pentru diferite probleme.
Pentru ca un brainstorming sa functioneze, exista patru reguli in grup, menite sa reduca inhibitiile care apar in grupuri si, prin urmare, sa stimuleze generarea de noi idei, urmarind cu aceste metode cresterea creativitatii grupului:

1. Focalizare pe cantitate - din cantitate poate rezulta calitate; aceasta regula favorizeaza creativitatea deoarece, daca ar creste numarul de idei, ar creste si probabilitatea unei solutii eficiente pentru problema existenta.
2. Fara critici – Critica, in aceasta etapa, este descurajata; in loc sa se gandeasca la ce ar fi rau la acea idee, membrii sunt incurajati sa se gandeasca la idei cat mai neobisnuite si sa creeze o atmosfera constructiva.
3. Ideile traznite sunt binevenite - Pentru a obtine o lista buna si lunga de idei, ideile neobisnuite sunt binevenite pentru ca ele pot crea noi perspective sau diminua prejudecatile.
4. Stimularea combinatiilor - Ideile bune pot fi combinate pentru a obtine o idee foarte buna. Aceasta abordare conduce la idei mai bune si complete decat lucrul individual si se crede ca stimularea ideilor se face prin asociere.

Sedinta trebuie sa fie condusa de catre un moderator, pentru ca aceasta sa se desfasoare in directia dorita. Conducatorul echipei are urmatoarele sarcini:

• Contribuie la conversatie, nu inhiba dialogul, nu controleaza excesiv
• Incurajeaza participarea tuturor, nu lasa o singura persoana sa acapareze conversatia
• Readuce conversatia la subiectul principal, atunci cand aceasta se abate
• Introduce “generatoare de idei” cand energia sau entuziasmul se epuizeaza
• Voteaza aprobator sau dezaprobator fiecare idee
• Priveste apoi fiecare idee buna in parte si intreaba daca ar mai fi metode pentru a le imbunatati, sau vine cu idei similar

Brainstorming-ul eficient permite echipei sa creeze planuri reusite de actiuni si sa implementeze cu usurinta proiecte noi. Totodata, organizarea regulata a brainstorming-urilor creste nivelul de implicare a angajatilor din compania ta si reduce fluctuatia personalului.
Brainstormingul trebuie folosit in directia combinarii si extinderii unor idei, nu doar in scopul colectarii de idei. O sedinta reusita de brainstorming va ajuta la cladirea entuziasmului si implicarea in cadrul echipei. Ii face pe oameni sa vorbeasca unii cu ceilalti, deci este un bun instrument de comunicare, si ii va stimula sa se implice in implementarea propriilor idei.

In schimb, brainstorming-ul poate sa prezinte si cateva dezavantaje:

Devierea de la subiect:
- participantii au tendinta de a ocoli subiectul in cauza, de aceea este important sa existe un coordonator care sa-i ghideze permanent spre scopul intalnirii;
Timiditatea participantilor:
- nu toti membrii echipei se exprima cu usurinta sau nu toti au curajul de a-si face publice ideile, de accea este important de stabilit inca de la inceput ca nimeni nu va fi judecat sau criticat pentru contributia sa;

Monopolul:
- unii participanti la brainstorming pot acapara discutia, expunandu-si ideile in mod repetat si nelasandu-le celorlalti timp sa si le expuna pe ale lor;

Brainstorming-ul nu este doar distracie:
- desi este si o metoda de relaxare si de unificare a echipei, brainstorming-ul trebuie sa fie focusat in principal pe gasirea unei idei creative care sa se potriveasca cu cerinta brief-ului.

Intr-o epoca profund consumerista si supra incarcata de “cele mai bune produse”, este important sa apasam pedala in directia originalitate si sa ne detasam de concurenta prin idei noi, indraznete, care vin din propria identitate a companiei.